Am scos rochia albastră dintr-o sacoșă.Umerașul se rupsese la mutare.Cu oglinda încă sprijinită pe podea,am îmbrăcat-o urmărind cusăturile.Mateo a apărut în oglindăcu un pahar cu apă pentru mine.S-a uitat la hârtia atârnată pe pieptul meuși a citit încet cum trebuia să fiu spălată.Întoarce-mă, încet, întoarce-mă.Rămâi aproape, că râd când respir.I-am întors spatele și am ridicat brațele.El a pus paharul unde nu puteam ajunge.Țesătura se prinsese în cercelul meu;a trebuit să-și apropie fața ca să vadă.Eu îi priveam gura în oglindă.El se ocupa încă de închizătoare.Când țesătura s-a desprins de ureche,i-am pus amândouă mâinile pe ceafă.Lucía a strigat din bucătărie.Întreba unde țineam farfuriile.Mateo a răspuns privind tavanul;eu îi țineam cămașa între degete.Întoarce-mă, încet, întoarce-mă.Rămâi aproape, că râd când respir.Mi-a spus că și lui îi trebuiapuțin timp ca să fie în casa asta.I-am scos felicitarea de la flori;marginea i se umezise.Am luat foarfeca împrumutată de vecin.El mi-a luat un fir albastru de pe umăr.Am tăiat eticheta foarte aproape de degetele luiși l-am lăsat s-o păstreze în buzunar.
Original în spaniolă
Saqué el vestido azul de una bolsa.La percha se había roto en el traslado.Con el espejo todavía contra el suelome lo puse siguiendo las costuras.Mateo apareció por el reflejocon un vaso de agua para mí.Miró el papel colgando de mi pechoy leyó en voz baja cómo debía lavarme.Dame la vuelta, despacio, dame la vuelta.Quédate cerca, que me río al respirar.Le di la espalda y levanté los brazos.Él dejó el vaso fuera de mi alcance.La tela se quedó prendida en mi pendiente;tuvo que acercar la cara para verlo.Yo miraba su boca en el espejo.Él seguía ocupado con el cierre.Cuando quedó libre la tela del oído,le puse las dos manos en la nuca.Lucía llamó desde la cocina.Preguntaba dónde guardábamos los platos.Mateo contestó mirando al techo;yo tenía su camisa entre los dedos.Dame la vuelta, despacio, dame la vuelta.Quédate cerca, que me río al respirar.Me dijo que también le hacía faltaun rato para estar en esta casa.Le saqué la tarjeta de las flores;el borde se le había puesto húmedo.Cogí las tijeras que prestó el vecino.Él me apartó del hombro una hebra azul.Corté la etiqueta muy cerca de sus dedosy dejé que la guardara en su bolsillo.
